Vorbim despre o imaginație bogată. Artistul și cineastul belgian Vincent Bal transformă umbrele obiectelor de zi cu zi în mâzgăleli capricioase, care nu au nicio legătură cu obiectul, dar sunt ingenios de inteligente. De exemplu, el mâzgălește în jurul umbrei unei rațe de cauciuc și o transformă într-un hoț care se plimbă cu o geantă cu pradă.
În mod similar, umbra unei frunze devine o pasăre, un încărcător de telefon devine o navă, un pantof devine Homer Simpson, și așa mai departe.
Totul a început când Vincent lucra la un nou scenariu și a observat umbra ceștii sale de ceai pe o bucată de hârtie. A desenat câteva linii pe ea și a transformat-o într-un elefant. Apoi a făcut o poză cu creația sa și a distribuit-o pe Facebook. Poza a devenit virală și de atunci a postat câte un mâzgălit pe zi. Vedeți mai jos lucrarea sa.
„Întotdeauna am făcut mici desene, încă de când eram copil. Venind din Belgia - țara lui Tintin și a lui Lucky Luke - bineînțeles că mi-am dorit să devin creator de benzi desenate. Dar soarta și studiile (și atracția marelui ecran) m-au transformat în cineast. În calitate de regizor, desenul meu a fost util pentru a face storyboard-uri și pentru a comunica cu echipa.
Am realizat patru filme de lungmetraj (și mai multe scurtmetraje și reclame) și îmi place să regizez și să scriu, dar întregul proces poate fi atât de consumator de timp. Uneori durează opt ani de la prima idee până la premiera filmului. Este foarte frustrant. În timp ce lucram la un nou scenariu în aprilie anul trecut, am observat cum ceașca mea de ceai făcea o umbră frumoasă pe o bucată de hârtie. Am desenat câteva linii pe ea și, dintr-o dată, umbra a devenit un elefant.
Am făcut o poză cu telefonul și am postat-o pe Facebook. Înainte să-mi dau seama, această poză a fost distribuită și apreciată ca niciodată. Am fost surprins de cât de mult le-a plăcut oamenilor. Din acea zi, am postat câte un desen pe zi. Uneori cu umbre, alteori cu obiecte, întotdeauna cu o poantă prostească. Este grozav. Îmi place cât de rapid este. Am o idee, o realizez și găsesc un public, totul în mai puțin de o jumătate de oră. Îmi place libertatea. Nu există restricții. Pot doar să privesc o umbră și să văd dacă recunosc o formă.”
Comentarii
Trimiteți un comentariu